Vă invit, dragi cititoare, să medităm puțin asupra importanței podoabei capilare pentru imaginea și stilul nostru de viață.
Așadar părul, din cele mai vechi timpuri a fost nu doar un atu și o componentă de bază a frumuseții feminine . El a mai fost o sursă și un indicator al nivelului de energie vitală și forță interioară al unei femei. Părul era tratat cu o atenție și o dragoste deosebită la toate popoarele lumii. Orice femeie era învățată din fragedă copilărie că părul ei reprezintă o adevărată comoară. De exemplu, cu ajutorul părului lung se atrăgea sporul casei, se putea vindeca un copil sau fermeca un bărbat!… 🙂
Cu timpul, cunoașterea mistică despre puterea părului uman a fost aproape în întregime pierdută. În zilele noastre nici o femeie nu-i mai dăruiește bărbatului iubit o șuviță din părul ei, pentru ca acesta să o poarte în dreptul inimii, amintindu-și de iubită atunci când distanța îi desparte, nu mai face pendul din inelul de căsătorie atârnat de un fir de păr, atunci când vrea să afle răspunsuri despre cei dragi și nu-și mai alege peria sau pieptenele de păr cu aceeași grijă, cu care o făceau altădată străbunicile noastre . Totuși, la nivel intuitiv, orice femeie știe și simte în adâncul ființei sale, cât de important este părul ei. Și aici nu este vorba doar despre frumusețe.
Firele de păr sunt un fel de „antene” naturale ale organismului nostru, prin care circulă energii vitale atât înspre corp, cât și dinspre el. Părul poate povesti despre noi multe – cât de bine ne simțim, în ce stare sunt organele noastre interne , cum funcționează sistemul hormonal – detaliu extrem de important pentru buna funcționalitate a corpului feminin. Părul arată și nivelul nostru de feminitate, fiind o sursă de conectare la energia Universului de tip Yin.
Din punct de vedere energetic, situația e neschimbată și în zilele noastre. O femeie care optează pentru o tunsoare scurtă, într-un fel sau altul, își afectează una din sursele de vitalitate – este important să știm acvest lucru. Lungimea ideală a părului feminin este până în dreptul vertebrei T10 (trebuie să acopere sternul și omoplații)

Pentru o femeie un păr îngrijit mai reflectă și „ordinea” din capul ei. De aceea nu sunt deloc întâmplătoare vechile ritualuri, prin care aceasta își peria îndelung și minuțios părul înainte de culcare, îndepărtând cu ajutorul pieptenului sau al periei orice energie sau emoție negativă, acumulată de-a lungul zilei, relaxându-și în acest fel trupul, mintea și sufletul. Nu mai e nevoie să demonstrez nimănui, sper, cât de important este pentru o femeie să atingă starea de relaxare după o zi grea, indiferent dacă se pregătește pentru somn, pentru meditație și rugăciune, sau pentru a face dragoste cu soțul ei.
Din mamă în fiică se transmitea odinioară obiceiul de a purta părul cât mai lung cu putință. Având grijă de acesta, femeia îndeplinea o asceză și toate problemele ei, eliminate prin firele de păr, puteau fi astfel îndepărtate. Pe când, tăindu-și părul scurt, ea își lăsa captive toate problemele în interior.
Și dacii, și slavii, dar și majoritatea popoarelor nordului aveau aceleași reguli nescrise, atunci când venea vorba despre păr. Simbolul frumuseții și al sănătății feminine era reprezentat de cosița lungă, strălucitoare, împletită în trei, de grosimea încheieturii. Femeile măritate erau învățate, că toată energia și bunăstarea căminului este depozitată în părul lor. Nu întâmplător, în timpul invaziilor, barbarii căutau să o captureze mai întâi pe soția conducătorului advers și să-i taie părul, într-un ritual menit să-l sece de puteri pe soțul ei, ba char și întreaga cetate sau ținut pe care acesta, împreună cu consoarta, le stăpânea.

Părul femeilor măritate, spre deosebire de cel al fetelor tinere, era întotdeauna acoperit – pentru ca puterea lui să fie canalizată doar către familie, dar şi pentru a nu aduce în casă invidia străină, răutatea și alte energii negative din exterior. Foarte rar o femeie se încumeta să poarte părul despletit într-un loc public, deoarece se considera să o astfel e risipire a energiei personale nu poate rămâne fără consecințe. Majoritatea femeilor erau foarte atente la acest aspect – şi anume, de a-şi păstra la nivel optim încărcătura energetică, specific feminină.

Mai exista o categorie specială de femei, care puteau purta părul despletit fără să fie judecate pentru asta –acestea erau dansatoarele ritualice, preotesele, heterele – pe scurt, femeile cu inițieri şi funcţii speciale, care își foloseau podoaba capilară ca pe un instrument de lucru și de influență a persoanelor sau evenimentelor, lor însă nefiindu-le permis să aibă o familie. Dar acestea cunoșteau și ritualuri speciale de curățare, după ce apăreau în fața mulțimilor cu părul lăsat liber.
Preotesele din templele Afroditei purtau, de asemenea, părul foarte lung. Se considera că acesta le ajută să nu se epuizeze din punct de vedere energetic în timpul apropierii fizice de un bărbat, restabilindu-le rapid balanța interioară.
Bineînțeles că multe dintre femeile contemporane, veșnic grăbite și având cu totul alte valori și etaloane decât stră-străbunicile lor, vor considera majoritatea obiceiurilor mai sus menționate drept simple superstiții, depăşite şi inutile .
Totuși, nu vă grăbiţi cu concluziile.Dacă simțiți că sufletul vă rezonează măcar cu o mică parte din cele citite, încercați, măcar pentru o perioadă limitată de timp, în calitate de experiment, să țineți cont de câteva sugestii(vă asigur, că nu veți regreta! 🙂
– Nu vă tundeţi niciodată înaintea unor evenimente importante din viața voastră, pentru a nu modifica cursul lor;
– Monitorizaţi în permanență starea părului vostru, alocând timp măcar o dată pe zi, de preferat seara, unei perieri temeinice, fără grabă. În timpul pieptănatului puteţi și chiar trebuie să rostiţi mental afirmații pozitive cu privire la viitor, sau vă puteţi ruga.
– Din timp în timp prindeţi-vă părul în coadă sau împletiţi-l. Măcar în zilele când aveţi nevoie de energie suplimentară. Este foarte util să vă prindeţi sau să vă acoperiţi părul atunci când mergeţi în locuri aglomerate și încărcate negativ dpdv energetic – în piețe, în mari centre comerciale, dar mai ales la spital sau la cimitir.
– Se considera că părul strâns într-un coc „jos” dezvoltă două virtuți importante pentru o femeie – smerenia și ascultarea. O „coadă de cal” sau un coc prinse în creștet îi conferă rezistență fizică și psihică, sporindu-i puterile.

– Atunci când părul cade, este foarte important și chiar necesar să lucrăm cu Neamul, cu arborele genealogic, conștientizând problemele și blocajele pe acest subiect. Pentru că una din funcțiile subtile ale părului este să ne hrănească cu energiile neamului. Pentru o femeie căderea părului indică de cele mai multe ori probleme nerezolvate cu bărbații din neam – cu frații, fiii, bunicii, soțul sau cu tatăl.
– Să vă purtaţi cu părul vostru și să-l îngrijiţi, ca și cum acesta ar fi un Dar neprețuit, ce v-a fost transmis de către strămoși și care trebuie păstrat și transmis intact mai departe.
– Să țineţi minte, că regenerându-vă părul și protejându-l permanent, atrageți sporul și abundența în casele voastre.
– Dacă aveți în permanență un tonus vital scăzut și vă simţiţi stoarse de vlagă – lăsaţi-vă părul să crească!
– Dacă vreţi să vă dezvoltaţi intuiția – lăsaţi-vă părul să crească!
– Dacă vreți să aflați răspuns la o întrebare, legată de casă sau de cei dragi, sau să primiți un semn, formulați întrebarea în timp ce vă pieptănați, împletiți părul în cosiță și mergeți la culcare. Dimineața despletiți-l și mergeți să vă faceți treburile zilnice. Răspunsul va veni.
– Și cel mai important lucru: nu uitați, că printr-o simplă fluturare a minunatelor voastre plete puteți trezi în sufletul cuiva Iubirea!
Cu drag, Masha. <3
p.s. (articol pe care l-am scris acum 7 ani….Încă actual, sper! :))
Minunat!
Am trăit ce ati scris dar nu/ mi explicam
Am citit putin despre samurai si 3 luni de radioterapie m/am agatat cu coada de cal din crestetul capului de univers/Dumnezeu.
Mulțumesc cu recunoștință ❤
Cu drag, Dorina!
Bunica mea avea urmatorul ritual: de cate ori isi pieptana parul si pe perie ramaneau cateva fire de par, le lua si le punea intr-o pernita, in care stransese tot parul cazut de-a lungul vietii, pernita cu care a cerut sa fie inmormantata. Ca si cum toata viata ei era inscrisa in aceste fire de par, fiecare zi si noapte regasindu-se in el. Citind cele de mai sus, inteleg mai bine acum de ce facea acest lucru.
Cu siguranță, bunica ta avea cunoaștere! Cum ,de altfel, aveau toate femeile de la țară pe vremuri. Noi mai păstrăm și acum undeva în memoria ancestrală informația, chiar dacă poate nimeni nu ne-a transmis-o pe viu grai. De aceea și rezonăm, atunci cand o citim undeva…ceva din noi o recunoaște și știe că e adevărată! Te mai aștept!
Multumesc, minunat si adevarat.
Cu drag, Iri. Să-ți fie de folos!
Foarte frumos. Jos pălăria în fața unui articol atât de „viu”. Avem tradiții cu atât de multă profunzime, simbolistică și înțelepciune ce-și au originile în „vechime”, fiind însă, cu atât mai mult -paradoxal – noi.
Vă mulțumesc.
Eu Vă mulțumesc!