Am promis să ating acest subiect delicat și anume, cum recunoaștem un agresor energetic într-un viitor partener, atunci când începem o relație. Subiectul este expus prin prisma propriei experiențe ca terapeut, deoarece am lucrat cu numeroase persoane tinere (și mai puțin tinere, majoritatea de sex feminin) care se confruntau cu o epuizare energetică generată de niște traume emoționale, apărute în urma acestui gen de discuții în cuplul lor, proaspăt format.

Acestea fie au fost victimele propriei sincerități extreme, din dorința de a avea conștiința curată în fața partenerului, fie a secretomaniei pe care au țesut-o în jurul trecutului lor din dorința de a nu-i provoca acestuia suferință.

Am simțit dezorientarea și nevoia unui sfat, a unei soluții optime, pe care, din pricina tinereții și a lipsei de experiență, ori a naivității, indiferent de vârstă, nu o vedeau.

Am dat câteva soluții care au funcționat, așa că, trecând testul practic, zic că pot să le dau mai departe :)))

Așadar, ce se ascunde în spatele dorinței celuilalt de a ști TOTUL despre viața noastră intimă de dinaintea lui și ce e de făcut?

Atunci când un bărbat sau o femeie (precizez, tot ce vorbim e valabil și în cazul inversării rolurilor!), simt că se află în pragul unei relații serioase, este normal să vrea să aibă o idee despre cum a trăit partenerul înainte să-i cunoască. În funcție de ce fel de detalii vi se cer, motivațiile pot să difere.

Ok, și care ar fi motivele unui interes crescut al bărbatului, de exemplu, de a ști detalii intime din viața noii sale iubite? Unul dintre cele mai răspândite, din păcate , este motivul Puterii. Dacă dorința unui om de a controla situația (adică de a deține puterea, mai ales la nivel mental) se hipertrofiază – ea se transformă în frică. Frica de a pierde controlul.

Informația personală, secretele ”întunecate” ale cuiva, tainele bine păstrate, au fost în toate vremurile un foarte căutat și puternic instrument de conducere, manipulare, șantaj. Cu alte cuvinte, informația este cel mai de temut atu în orice fel de confruntare (inclusiv una politică) 🙂 Nu mai zic că, trăind într-o epocă super tehnologizată, valoarea oricărei informații despre ”obiectul” vizat crește exponențial.

Așadar, cu ce scop își întreabă bărbații partenerele despre trecutul lor? Răspuns general: pentru a prelua puterea în relația cu aceasta. Pentru a avea posibilitatea de a controla situația, pentru a-și ”extinde teritoriul”, așa cum e specific ”masculilor”, forțând granițele personalității partenerei.

În particular, pot fi variante, în funcție și de cât de mare e încărcătura karmică a întâlnirii lor și ce lecții au de învățat:

În cazurile mai grave vorbim despre așa zisa gelozie retrospectivă, pe care psihologii o cataloghează drept tulburare comportamentală obsesiv-compulsivă (mai este denumit ”sindromul Rebecca”) și care, ignorată și netratată, poate fi extrem de periculoasă pentru partenerul persecutat. În fine, aceasta nu constituie subiectul discuției de azi (poate cu altă ocazie și cu participarea unui specialist avizat)

În cazurile mai simple poate fi vorba despre un sentiment accentuat de nesiguranță. Adică frica pierderii controlului. Cauzele ei pot fi traume din copilărie sau amintiri înscrise în corpul cauzal (caseta karmică cu informațiile despre viețile noastre trecute), frica asta trezind într-un bărbat dorința de a ști absolut tot, pentru a înțelege mai bine cum să se comporte cu femeia dorită. De exemplu, având informația că partenerei îi plac crinii imperiali și amandinele, dar urăște lalelele și eclerul, pentru că îi amintesc de ceva neplăcut, bărbatul se va simți în siguranță, cumpărându-i crini sau amandine și niciodată lalele sau eclere. 🙂 Astfel, el se asigură că acțiunile sale îi vor produce ei doar trăiri plăcute – cu alte cuvinte, primește putere asupra emoțiilor femeii. În perioada de debut a relației bărbatul își poate fermeca aleasa, răspunzând cu precizie tuturor dorințelor și gusturilor ei, tocmai datorită informației adunate. El poate fi în stare să-și modifice comportamentul firesc și obiceiurile, doar pentru a o face să-l placă și a se plia pe gusturile ei.

Însă….informația este un cuțit cu două tăișuri, întotdeauna! În situația unei crize, sau dacă el hotărăște brusc, dintr-un motiv sau altul, să pună capăt relației și să arunce vina pe ea pentru eșec – va ști exact toate punctele vulnerabile ale partenerei și va lovi cu mare precizie.

Uneori, la motivația controlului pentru putere se mai poate adăuga și competiția pe orgoliu cu fostul/foștii. În atributele puterii afișate pot intra mașini scumpe, ceasuri ediție limitată, butoni de la cămașă, ultimul model de adidași sau, de ce nu!…feedback-uri de la domnișoare, cu privire la calitățile de mascul alfa ale domnului ….la un nivel mai evoluat merg diplomele, funcția, numărul de adepți, dacă este vreun lider spiritual sau formator de opinie, poze în lotus, șpagat sau în genunchi din diverse locuri spirituale su exotice ale globului….adică toate acele ”prelungitoare de penis” și ”răsfirări de cozi” care, de fapt, trădează dorința bărbatului de a fi din start ”cel mai bun dintre cei mai buni”… Aici vedem o frică subconștientă de o eventuală comparație cu un alt pretendent și, implicit, tot frica de a pierde controlul.

Hmmm!…cam puțină iubire în toată descrierea de mai sus, ci mai mult despre putere! :)) Păi da…..spunea un mare psihanalist, că opusul iubirii nu este ura, ci puterea.

În această logică, puteți face o evaluare, având informația de mai sus, a atitudinii pe care o are un bărbat/băiat față de parteneră, dincolo de vorbele pe care i le spune. Și încă un indiciu: cei care trăiesc o relație reală de Iubire și încredere, de cele mai multe ori nu au nevoie de sfaturi...

Ok, să vedem mai departe. Cum poate evolua relația cu un băiat, care efectiv vă exasperează cu dorința de a auzi ”cât de nesimțiți era ex-ul/ex-ii, cât de mult v-au făcut să suferiți, cât de vicioși, agresivi, ratați erau! Vrea asta, în primul rând, pentru a se simți diferit, unic, special…..Ego-ul bărbatului este hrănit, precum porcul în Ajun, de confirmările femeii că el e cel mai bun, că e unic, e diferit, etc…mai mult, dacă vă confesați lui în tot, dacă îi încredințați toate secretele…wow! Chiar se simte special!

Toate bune și minunate, până în ziua în care înflăcăratul îndrăgostit începe ușor să se obișnuiască cu farmecele D-voastră, ”pasiunile egiptene” se mai domolesc și omul își repune în funcțiune creierul(cel din cutia craniană :)).

Poate apărea întrebarea: ”Cu cine stau eu , de fapt?…și raționalul îi va da câteva variante de răspuns:

-”Cu o fată/femeie, care a atras până acum numai /ratați/porci/ghinioniști (fiți convinse că a reținut toate epitetele!) la viața ei”

Ok, în acest caz, ea ce e?! …

Urmează logic, după pauza revelatoare:

–.Și ce caut eu, minunatul, norocosul, potentul, abundentul și prosperul (fiți convinse, că și pe astea le-a reținut perfect și le-a băgat la CV!) lângă o asemenea fată/femeie?

– Dacă ne despărțim, oare ce va povesti gură-spartă asta despre mine, minunatul/potentul/……, următorului ghinionist/porc/….. din viața ei???

Omul se chinuie din cauza faptului că înțelege….oricât ar încerca să dețină controlul, în acel moment al presupusului viitor el îl pierde…pentru mulți bărbați, să le zic imaturi, singura soluție de ieșire dintr-o astfel de situație dureroasă pentru Ego este ruperea relației, primii.

Mai mult, bărbatul o poate considera la modul cel mai sincer pe femeie ”o trădătoare” și poate să-i arunce în față tot felul de acuzații sau jigniri, pasând responsabilitatea eșecului în ograda ei. Și are și argumente….cine dacă nu el îi cunoaște toate secretele și slăbiciunile?! ….Și o poate ”mânji” și umili în așa hal, încât cu greu își va mai construi acea femeie o relație nouă. Sigur, cu atât mai bine pentru el – sunt mai puține șanse să îi povestească următorului despre ”fost”!

În fine, nu am cum să descriu toate variantele posibile de scenarii și nici nu cred că e nevoie. Înțelegând de unde vine ”curiozitatea” exagerată a partenerului, indiferent de sex (dorința unui individ slab pe interior de control și putere, pe care în limbaj ezoteric o mai numim „vampirism energetic„) , putem folosi niște strategii de comunicare, prin care să ne protejăm energia și granițele personale.

Ați putea întreba – dar nu poate exista curiozitate din Iubire? Din experiență pot spune că, de regulă, atunci când vine Iubirea, aceasta deja este însoțită de Încredere (da, ambele cu majuscule).

Așadar, cum procedăm.

***Fiți grijulii și protective/protectivi cu voi. Dacă nu doriți să vorbiți despre trecut, nu vă lăsați influențat/ă de rugăminți. Fix părerea pe care o aveți despre voi, raportat la trecutul vostru, o va avea și partenera/ul față de voi pe viitor.

***Respectați-vă pe voi, indiferent de greșelile trecutului! Vorbiți respectuos despre trecut și oamenii cu care l-ați împărțit. Pe principiul ”de bine sau nimic.” Dacă simțiți că nu reușiți, datorită neiertării sau a suferinței , meditați la subiect și împăcați-vă cu trecutul (psiholog, rugăciuni sau meditații de iertare, spovedanie, curățări pe suflet, etc…cu ce rezonați)

În încheiere vă sugerez câteva exemple de replici, care vă vor ajuta să vă protejați spațiul personal și să ieșiți din situația delicată, fără a jigni sentimentele celuilalt:

– Puteți replica cu o întrebare ”De ce vrei să știi detaliile astea?” Posibil, bărbatul vă va împărtăși temerile cu privire la ceva ce îl preocupă și ați putea să i le risipiți în alt mod, decât supunându-vă interogatoriului pe tema trecutului.

– Puteți spune: ”Știi, acum câțiva ani eu eram cu totul altă persoană. De atunci până azi am înțeles multe despre viață, am acumulat experiență. Mă gândesc că dacă mă vei aprecia după faptele de atunci, o să-ți faci o impresie incorectă despre mine. Ce te împiedică să mă cunoști acum?”

– Acceptați să vorbiți puțin despre trecut, dar la persoana întâi. Despre voi și sentimentele voastre. De exemplu ”Am avut o relație din care am ieșit cu experiența că nu pot fi împlinită, având doar compatibilitate în dormitor sau pe mental, că pentru mine interesele unui cuplu trebuie să coincidă și în ce privește dorințele sufletului”

– Recunoștința. ”Sunt recunoscătoare, chiar și foștilor, care m-au făcut să sufăr. A fost o lecție care m-a maturizat și de care aveam nevoie.„

– Rugați-l, la rândul vostru, să vă povestească în câteva cuvinte despre ”foste/foști” Așa vă puteți face o impresie, cum, în caz de ”n-a fost să fie”, va vorbi partenerul vostru despre voi și relație.

Și nu în ultimul rând: dacă sunteți abia la început de relație și nu ați apucat să vă implicați prea mult sentimental, nu vă pripiți – gândiți-vă de două ori, înainte să fie prea târziu, dacă chiar vă doriți alături de voi un asemenea partener!

Aștept părerile și completările voastre, putem învăța din schimbul de experiență!

Cu drag, Masha.